Cum stam la geam în zi ploioasă,
Cu draperia verde trasă
Eu am zărit vreo cinci pisici.
Erau mai mari, erau şi mici.
Sus, în copacul din grădină,
Mişcând din coada ei felină,
O mâţă se-ntindea să vadă
Ce-o să-i mai cadă astăzi pradă.
La colţ e zarvă chiar pe ploaie
Nu fac pisicile azi baie!
Sunt doi motani ce-o să pornească
Într-o problemă pisicească.
Pisicile sunt din Piteşti, dar şi poezia, de asemenea. Olguţa se află în sejur la bunici, după cum spune Bu. Bu, sau Ba sau Baaa este bunica, desigur. Pe la sfârşitul lunii august, Olguţa a hotărât că şi buni trebuie strigată cumva, nu numai mama şi tata. Întâi a strigat-o pe bunica din Bucureşti, iar la prima întâlnire cu buni din Piteşti, a extins apelativul. Pisicile din Piteşti sunt colorate. Am văzut aici pisici gălbui, maronii şi portocalii cât nu am văzut întreaga viaţă. Olguţa vede o pisică şi imediat meau..., arătând cu degeţelul şi trăgându-mă spre animăluţ.
Oare ti-am spus ca iti citim poeziile impreuna cu D? Nu intelege chiar tot, insa o distreaza ritmul (si cred ca si intonatia mea).
RăspundețiȘtergereP.S. Toti (inclusiv mama, fratele meu si fetele lui) ne referim la tatal meu cu bubu. Fiul meu mare l-a botezat asa cand a inceput sa vorbeasca, acum o caruta de ani. Nici nu-mi imaginez sa-i spunem altfel. Asta sa stii la ce sa va asteptati... :)